Regulile angajării cetățenilor străini s‑au schimbat fundamental în 2026. Asistăm angajatori, agenții de plasare și lucrători străini pe întregul parcurs — de la cererea unică și autorizarea ANOFM până la contestarea refuzurilor în contencios administrativ.
Solicită o evaluare a situației Vezi serviciileReforma din 2026 a rescris regulile pentru toți participanții la piața muncii străine: angajatorii au obligații noi de conformare, agențiile de plasare trebuie autorizate de ANOFM, iar lucrătorii trec prin proceduri noi de viză și ședere. Fiecare categorie are nevoie de altceva — de aceea serviciile noastre sunt organizate pe trei direcții.
Analizăm situația concretă — a angajatorului, a agenției sau a lucrătorului — față de condițiile legale în vigoare și identificăm procedura corectă și riscurile, înainte de orice depunere.
Redactăm și verificăm întreaga documentație, cu trimitere exactă la temeiul legal, și depunem dosarul complet — pentru că un dosar corect de la început este cea mai scurtă cale către decizie.
Urmărim dosarul, răspundem solicitărilor autorităților și vă informăm la fiecare etapă. Iar dacă răspunsul este un refuz nejustificat, îl contestăm: procedură prealabilă, suspendarea executării, acțiune în contencios.
Diferența față de o agenție: suntem avocați. Răspundem profesional pentru ceea ce facem, reprezentăm clientul inclusiv în instanță și nu percepem niciodată comisioane de la lucrători — onorariile sunt stabilite transparent, prin contract de asistență juridică.
Nu veți găsi aici o listă de prețuri — fiecare situație juridică este diferită, iar un onorariu serios se stabilește după ce înțelegem exact dosarul dumneavoastră. Veți găsi, în schimb, ceva mai valoros: regulile clare după care lucrăm, aceleași pentru toți clienții.
Onorariile noastre sunt stabilite prin raportare la Ghidul orientativ al onorariilor minimale recomandate de U.N.B.R. (Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 230/2025) — nu sunt arbitrare și nu subcotăm reperul recomandat al profesiei.
Primiți oferta de onorariu în scris, înainte de semnarea contractului de asistență juridică, împreună cu estimarea taxelor de stat și a cheltuielilor de documentație (viză, permis, traduceri), care se suportă separat. Știți de la început costul total real.
Onorariul consultației inițiale de evaluare se deduce din onorariul mandatului, dacă ne încredințați cazul. Pentru serviciile standardizate practicăm onorarii fixe per procedură, iar pentru angajatorii cu volum — abonamente lunare de conformare.
În procedurile de plasare, legea interzice perceperea oricărei sume de la lucrătorul străin — costurile se suportă exclusiv de angajator. Respectăm această regulă întocmai și o considerăm un test elementar de seriozitate pentru oricine activează pe această piață.
Onorariul final se stabilește liber, prin contractul de asistență juridică, în funcție de complexitatea, urgența și valoarea dosarului, și poate fi eșalonat. Pentru clienții străini, onorariile pot fi exprimate în echivalent euro la cursul BNR. Solicitați o evaluare inițială pentru o ofertă concretă.
Note juridice scurte și corecte despre noul regim al angajării străinilor — actualizate pe măsură ce practica autorităților se conturează. Deschideți fiecare articol pentru textul integral.
OUG nr. 32/2026, explicată pentru angajatori: cererea unică, platforma națională, noile obligații și sancțiuni.
Diferențele dintre cele două canale, actele necesare și capcanele primelor luni de aplicare.
Mecanismul temporar de regularizare, în două etape — cine mai beneficiază și ce opțiuni rămân pentru ceilalți.
Contracte bilingve, notificări, garanții, cursuri de limbă: ce verifică autoritățile și cum evitați amenzile de până la 40.000 lei.
De ce contează încadrarea la D/AM1, ce rămâne obligatoriu și pentru cine are sens acest canal.
Procedura prealabilă, suspendarea executării și acțiunea în contencios, pas cu pas.
Ce este lista, cine o aprobă, ce conține primul proiect (≈236 de ocupații) și ce înseamnă pentru angajatori. Verificăm noi dacă ocupația dumneavoastră se află pe listă.
Practica de imigrări se sprijină pe fundația firmei: peste 25 de ani de drept administrativ și contencios — exact materia din care sunt făcute procedurile și litigiile privind lucrătorii străini.
Experiența noastră are ca fundament implicarea în numeroase proceduri judiciare și extrajudiciare de natură administrativă și fiscală — regimul juridic al proprietății publice, raporturile cu autoritățile și litigiile de contencios administrativ. Este, totodată, fundamentul pe care am construit practica de imigrări.
Avem o vastă experiență în materia regimului juridic al proprietății private și a legilor fondului funciar — reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor — inclusiv în litigiile imobiliare complexe.
Oferim consultanță, asistență și reprezentare juridică în privința oricărui aspect legat de înființarea, funcționarea, dizolvarea și lichidarea ori înstrăinarea unei societăți — de la structurarea juridică și contractele comerciale până la litigiile între profesioniști.
Asistăm clienții în obținerea autorizațiilor și avizelor de mediu, în regimul juridic al deșeurilor și al răspunderii de mediu, precum și în conformarea cu legislația europeană — inclusiv în raporturile cu autoritățile de mediu și în litigiile specifice acestei materii.
Asistăm angajatorii în redactarea și negocierea contractelor de muncă, în conformarea cu obligațiile legale și în litigiile de muncă — o practică firesc legată de serviciile noastre privind lucrătorii străini, unde raporturile de muncă și cele de imigrare se întâlnesc.
* În varianta finală a site-ului, fiecare arie devine o pagină proprie; aici, paginile se deschid prin clic pe card.
Dojană & Asociații este o societate civilă profesională de avocați înființată în anul 2000, care oferă o paletă largă de servicii juridice entităților private și publice, atât pe plan intern, cât și internațional. Ne construim relațiile cu clienții ca parteneriate pe termen lung, întemeiate pe eficiență, anticiparea riscurilor și calitatea serviciilor.
De-a lungul timpului, am asistat cu succes și eficiență clienți și în materia achizițiilor publice, a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, a dreptului urbanismului, a dreptului familiei, a protecției datelor cu caracter personal și a dreptului energiei — experiență care rămâne la dispoziția clienților noștri ori de câte ori dosarele lor o cer.
* Secțiune de completat cu numele, fotografiile și specializările reale ale membrilor echipei.
Programați o evaluare inițială — analizăm situația concretă și vă spunem exact ce proceduri, termene și riscuri vă privesc.
Programează evaluarea WhatsApp: [număr de completat]Str. Ion Voinescu nr. 14, Sector 3, București
[ număr de completat ]
Luni – Vineri, 9:00 – 18:00
[ buton de integrat cu Calendly sau echivalent ]
Experiența noastră are ca fundament implicarea în numeroase proceduri judiciare și extrajudiciare de natură administrativă și fiscală — regimul juridic al proprietății publice, raporturile cu autoritățile și litigiile de contencios administrativ. Este, totodată, fundamentul pe care am construit practica de imigrări.
Avem o vastă experiență în materia regimului juridic al proprietății private și a legilor fondului funciar — reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor — inclusiv în litigiile imobiliare complexe.
Oferim consultanță, asistență și reprezentare juridică în privința oricărui aspect legat de înființarea, funcționarea, dizolvarea și lichidarea ori înstrăinarea unei societăți — de la structurarea juridică și contractele comerciale și până la litigiile între profesioniști.
Asistăm clienții în obținerea autorizațiilor și avizelor de mediu, în regimul juridic al deșeurilor și al răspunderii de mediu, precum și în conformarea cu legislația europeană — inclusiv în raporturile cu autoritățile de mediu și în litigiile specifice acestei materii.
Asistăm angajatorii în redactarea și negocierea contractelor de muncă, în conformarea cu obligațiile legale și în litigiile de muncă — o practică firesc legată de serviciile noastre privind lucrătorii străini, unde raporturile de muncă și cele de imigrare se întâlnesc.
La 27 aprilie 2026 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România (M. Of. nr. 335/2026), care a înlocuit în întregime vechiul regim al avizelor de angajare reglementat de Titlul I al O.G. nr. 25/2014, abrogat de la aceeași dată. Pentru angajatori, schimbarea nu este o simplă ajustare de procedură: este o reconstrucție completă a modului în care un lucrător din afara Uniunii Europene ajunge, legal, la muncă în România.
Elementul central al reformei este cererea unică: o singură procedură, depusă electronic, care declanșează simultan verificarea dreptului de a munci și procedura de ședere. Dispare, așadar, succesiunea aviz de angajare → viză → permis de ședere, gestionată separat de instituții diferite.
Întregul mecanism funcționează prin platforma electronică WorkinRomania.gov.ro, care centralizează: înregistrarea angajatorilor în Registrul angajatorilor de străini (R.A.S.), autorizarea agențiilor de plasare în registrul propriu (R.A.P.S.), depunerea cererilor unice, publicarea Listei ocupațiilor deficitare și monitorizarea activității de plasare. Important pentru calendar: până la 8 august 2026 platforma a funcționat în regim de testare (înregistrări și autorizări), iar depunerea cererilor unice devine efectivă odată cu operaționalizarea completă.
Noul sistem distinge între angajatorii care doar se înregistrează pe platformă (cazul lucrătorilor înalt calificați și al altor categorii speciale — canalul vizei D/AM1) și angajatorii care trebuie autorizați de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ori care lucrează printr-o agenție de plasare autorizată (canalul vizei D/AM2, pentru ocupațiile de pe Lista ocupațiilor deficitare). Condițiile de autorizare sunt substanțiale — de la lipsa datoriilor fiscale și activitate economică neîntreruptă de minimum 24 de luni până la constituirea unei garanții financiare de 1.000 euro pentru fiecare lucrător străin.
Reforma aduce și un pachet consistent de obligații în sarcina angajatorului: contract individual de muncă bilingv, informarea lucrătorului înainte de sosire, notificări către Inspectoratul General pentru Imigrări în termene scurte, cursuri de limba română, reguli privind transportul și cazarea. Nerespectarea lor se sancționează cu amenzi care pot ajunge la 40.000 lei, la care se pot adăuga suspendarea accesului la platformă sau a autorizației. Le tratăm pe larg în articolul dedicat conformării.
Material informativ, actualizat în iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.
OUG nr. 32/2026 a reașezat vizele de lungă ședere pentru angajare pe două canale distincte, cu logici diferite: D/AM1 — canalul direct, rezervat categoriilor pentru care legiuitorul a vrut o procedură mai suplă, și D/AM2 — canalul ocupațiilor deficitare, construit în jurul autorizării și al agențiilor de plasare. Alegerea canalului nu aparține solicitantului: ea decurge din categoria lucrătorului și a ocupației.
Pot obține viza D/AM1, în esență: lucrătorii înalt calificați; sportivii profesioniști; cetățenii Republicii Moldova, Ucrainei și Serbiei angajați cu normă întreagă; precum și străinii implicați în activități de interes public, academice, științifice, didactice sau culturale. Cererea se depune de către angajator, exclusiv prin platforma WorkinRomania.gov.ro, iar angajatorul trebuie să fie înregistrat în Registrul angajatorilor de străini — fără a fi necesară autorizarea ANOFM.
Viza D/AM2 este destinată lucrătorilor permanenți, sezonieri și transfrontalieri care nu se încadrează la D/AM1. Condiția structurală: ocupația trebuie să figureze pe Lista ocupațiilor deficitare, aprobată prin ordin al ministrului muncii și actualizată periodic. Cererea se depune fie de un angajator autorizat de ANOFM, fie printr-o agenție de plasare autorizată — caz în care dosarul cuprinde și contractul de plasare tripartit și contractul de prestări servicii dintre agenție și angajator.
Un refuz de viză nu este neapărat sfârșitul drumului: el este un act administrativ, care poate fi contestat. Despre căile de atac — procedura prealabilă, suspendarea executării, acțiunea în contencios — am scris separat, în articolul dedicat contestării refuzurilor.
Material informativ, actualizat în iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.
Printre măsurile cele mai importante ale reformei din 2026 se numără mecanismul temporar de regularizare prevăzut de art. 52 din OUG nr. 32/2026 — o „a doua șansă" pentru străinii care au intrat legal în România pentru muncă, dar au rămas pe teritoriu după expirarea dreptului de ședere. Mecanismul a fost construit în două etape, iar distincția dintre ele este esențială pentru a înțelege ce se mai poate face astăzi.
Prima etapă a impus străinilor aflați în această situație să se prezinte la orice structură teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței (27 aprilie 2026) și să își declare adresa efectivă de reședință. Acest termen s-a împlinit la sfârșitul lunii iunie 2026. Cine s-a prezentat în termen a intrat sub protecția mecanismului: nu i se aplică sancțiuni contravenționale și nu se emite decizie de returnare pentru șederea ilegală acoperită de procedură.
Străinii care au parcurs etapa declarării pot solicita, până la 31 decembrie 2026, prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, fără a fi necesară obținerea unei noi vize de lungă ședere — după procedura corespunzătoare prevăzută la art. 56 alin. (10) și (11) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor. Practic, aceasta este fereastra în care situația se poate închide definitiv și legal: cu un contract de muncă valid și un dosar complet, lucrătorul își recapătă șederea legală în scop de muncă.
Mecanismul nu profită străinilor împotriva cărora s-a emis deja o decizie de returnare — o limitare criticată în doctrină, pentru că tratează diferit situații practic identice, în funcție de rapiditatea administrativă a emiterii deciziei, iar nu de conduita persoanei. Pentru cei aflați în afara mecanismului — fie din cauza unei decizii de returnare, fie pentru că nu s-au prezentat în termenul de 60 de zile — nu există soluții standard, dar există căi de analizat de la caz la caz: contestarea deciziei de returnare în termenul scurt prevăzut de lege, examinarea viciilor de procedură, ori identificarea altui temei legal de ședere. Cu cât analiza se face mai devreme, cu atât mai multe opțiuni rămân deschise.
Material informativ, actualizat în iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.
Sub OUG nr. 32/2026, angajarea unui lucrător străin nu se termină cu obținerea vizei — abia atunci începe partea de conformare continuă. Mai jos, obligațiile principale, organizate cronologic, așa cum le verifică autoritățile. Fiecare punct nerespectat este un potențial capăt de proces-verbal.
Amenzile pot ajunge la 40.000 lei, iar pe lângă ele legea prevede suspendarea accesului la platformă sau a autorizației — adică, practic, blocarea capacității de a mai angaja străini. Separat, IGI poate emite titluri de creanță de 2.000 euro per persoană pentru acoperirea costurilor de îndepărtare, executabile în 15 zile de la comunicare — acte administrativ-fiscale care, la rândul lor, pot fi contestate.
Material informativ, actualizat în iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.
Una dintre opțiunile strategice cele mai interesante ale noului regim privește cetățenii Republicii Moldova, ai Ucrainei și ai Serbiei: angajați cu normă întreagă, aceștia se califică pentru viza D/AM1 — canalul direct — indiferent dacă ocupația figurează sau nu pe Lista ocupațiilor deficitare.
Canalul mai rapid nu înseamnă mai puține obligații de fond: contractul bilingv, informarea prealabilă, garanția financiară per lucrător, notificările către IGI și celelalte obligații de conformare se aplică întocmai. Iar cererea unică se depune tot de către angajator, prin platformă, cu documentația completă — inclusiv contractul de muncă înregistrat în REGES-ONLINE și asigurarea medicală de călătorie de minimum 30.000 euro.
Pentru angajatorii din construcții, HoReCa, logistică, producție sau agricultură care își pot acoperi necesarul de personal din aceste trei state, canalul D/AM1 poate scurta semnificativ drumul de la decizia de angajare la lucrătorul prezent la post — cu condiția ca dosarul să fie corect de la prima depunere. Vecinătatea lingvistică și culturală (în special în cazul Republicii Moldova) reduce, în plus, costurile de integrare pe care legea le pune în sarcina angajatorului, de la cursurile de română la adaptarea la locul de muncă.
Material informativ, actualizat în iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.
Într-un sistem nou, cu o platformă abia operaționalizată și cu autorități care își calibrează încă practica, refuzurile sunt inevitabile — și nu întotdeauna corecte. Vestea bună: aproape toate actele emise în aceste proceduri sunt acte administrative, iar actele administrative se pot contesta. Vestea mai puțin bună: termenele sunt scurte, iar pasivitatea costă exact dreptul pe care vreți să-l apărați.
Regula generală în contencios administrativ este că, înainte de a merge în instanță, trebuie cerută autorității emitente revocarea actului vătămător — plângerea prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului. O plângere prealabilă bine construită — cu motivare în drept, nu doar cu nemulțumire — rezolvă uneori problema fără proces și, în orice caz, așază fundamentul acțiunii ulterioare.
Dacă autoritatea nu revine asupra actului, urmează acțiunea în anulare la instanța de contencios administrativ, în termenele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004. Acolo unde executarea actului ar produce o pagubă iminentă — de exemplu, suspendarea autorizației unei agenții de plasare, care îi paralizează activitatea —, se poate cere suspendarea executării actului în condițiile art. 14–15 din aceeași lege, inclusiv înainte de introducerea acțiunii de fond.
Pentru lucrătorul străin, actul cel mai grav este decizia de returnare, emisă în temeiul OUG nr. 194/2002. Aceasta se contestă direct la curtea de apel competentă, într-un termen foarte scurt — 10 zile de la comunicare. Aici fiecare zi contează: contestația introdusă în termen este, de regulă, singura cale de a păstra dreptul de a rămâne pe teritoriu pe durata judecății.
Material informativ, actualizat în iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.
OUG nr. 32/2026 a schimbat fundamental regulile după care angajatorii români pot recruta lucrători din state terțe. Elementul central al noului mecanism este Lista ocupațiilor deficitare: un angajator nu mai poate iniția procedura de recrutare pentru orice ocupație, ci, ca regulă, numai dacă ocupația pentru care se solicită angajarea este inclusă în această listă (sau dacă lucrătorul se încadrează într-o categorie exceptată — vezi mai jos).
Cu alte cuvinte, lista funcționează ca un filtru de eligibilitate: prima întrebare la care trebuie să răspundă orice angajator care ia în calcul recrutarea din state terțe este „ocupația de care am nevoie se află pe listă?".
Lista se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și se actualizează semestrial sau ori de câte ori situația pieței muncii o impune, pe baza unei metodologii care valorifică date de la instituții precum ANAF și inspectoratele teritoriale de muncă, precum și consultările cu partenerii sociali. Lista este publicată și pe platforma WorkinRomania.gov.ro.
Consecință practică importantă: o ocupație poate intra sau ieși de pe listă la fiecare revizuire. O strategie de recrutare construită pe o ocupație aflată azi pe listă trebuie să țină cont de acest orizont de 6 luni.
Proiectul primei liste oficiale, pus în consultare publică în iulie 2026, cuprinde aproximativ 236 de ocupații, concentrate în sectoarele cu cel mai acut deficit de personal:
| Sector | Exemple de ocupații din proiect |
|---|---|
| Construcții | zidar, dulgher, electrician în construcții |
| Industrie | sudor, operator CNC |
| Transport și logistică | șofer de camion, curier |
| HoReCa | bucătar, ospătar, barista |
| Agricultură | muncitor agricol, tractorist |
| Îngrijire și sănătate | infirmier, îngrijitor de bătrâni |
Lista integrală, cu codurile COR aferente, va fi preluată pe această pagină din anexa ordinului, la data publicării acestuia în Monitorul Oficial.
Condiția listei nu se aplică tuturor categoriilor de lucrători străini. Cel mai important, lucrătorii înalt calificați (viza de lungă ședere D/AM1) urmează un regim distinct — la fel și cetățenii Republicii Moldova, Ucrainei și Serbiei angajați cu normă întreagă. Existența și întinderea altor excepții se verifică de la caz la caz, în funcție de situația concretă a lucrătorului și a angajatorului — exact genul de analiză preliminară pe care o facem pentru clienții noștri înainte de a porni orice procedură.
Ocupația de care am nevoie nu este pe listă. Mai pot angaja un lucrător din state terțe?
Ca regulă, nu prin procedura standard. Merită însă verificat dacă lucrătorul se încadrează într-o categorie exceptată (de exemplu, înalt calificat ori cetățean al Republicii Moldova, Ucrainei sau Serbiei) și dacă ocupația ar putea fi propusă pentru includere la următoarea revizuire semestrială a listei.
Cât de repede se poate schimba lista?
Semestrial, ca regulă — dar și ori de câte ori situația pieței muncii o impune. De aceea, data verificării listei contează: această pagină indică întotdeauna data ultimei actualizări.
Lista este deja în vigoare?
La data ultimei actualizări a acestei pagini, lista se afla în stadiul de proiect de ordin, în consultare publică. Până la publicarea ordinului în Monitorul Oficial, conținutul listei se poate modifica.
Material informativ. Nu constituie consultanță juridică și nu înlocuiește analiza situației dumneavoastră concrete. Stadiul legislativ a fost verificat la 27 iulie 2026. Pentru o evaluare aplicată cazului dumneavoastră, contactați-ne la office@djn.ro.